Doamne, da-mi intelepciunea si deschiderea sa ma ingrijesc de mine insami macar atat cat ma ingrijesc de ceilalti!
Si jumatate din grija pe care le-o port altor fiinte ar fi buna…Ar fi mai mult decat imi ofer azi…
Doamne, aprinde in mine scanteia bucuriei, scanteia entuziasmului ca atunci cand ma entuziasmez ca imi intalnesc copiii!
Doamne, invata-ma cum sa ma bucur de prezenta mea aici asa cum Grivei, cainele nostru, se bucura de prezenta mea aici!
Cand primesc de la ceilalti afectiune, grija, consideratie, iubire, acel sincer “te vad!”, “contezi pentru mine!”, ma intreb:
“Pot sa fiu si eu astfel in prezenta mea?”
Vreau sincer sa imi spun: “Contez pentru mine!”?
Da, imi e greu sa cer altui OM sa-mi ofere afectiune si consideratie. Imi e greu sa accept afectiunea si iubirea.
Si, cel mai greu, imi e sa simt sincer, launtric acest “ma iubesc”.
Aleg sa tac si sa observ…
1